Care este baza de calcul a indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul persoanei asigurate care a suferit un accident de muncă?
Baza de calcul al indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se determină ca medie a câştigurilor brute definite conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, realizate lunar de către asigurat, din salarii sau venituri asimilate salariilor, în ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, obținute la un singur angajator.
Care este baza de calcul a indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul persoanei asigurate care a suferit un accident de muncă, dacă a lucrat mai puțin de 6 luni la angajatorul la care s-a produs evenimentul?
Baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanei asigurate care a suferit un accident de muncă la angajatorul la care a lucrat mai puțin de 6 luni, se determină ca medie a câștigurilor brute realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor în perioada cuprinsă între data începerii activității în muncă și sfârșitul lunii anterioare pentru care se acordă certificatul de concediu medical, la acel angajator, nefiind necesare veniturile realizate la angajatorul anterior.
Dacă un asigurat a suferit un accident de muncă și în ultimele 6 luni anterioare producerii acestuia a beneficiat o anumită perioadă de șomaj tehnic, indemnizația de șomaj tehnic se include în baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau se calculează în funcție de salariul minim pe economie, ca la boală obișnuită?
Pentru cazurile de accident de muncă/boală profesională, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte diferit faţă de indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, indemnizația de care beneficiază salariații în perioada de suspendare a contractului individual de muncă în temeiul art. 52 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv indemnizația pentru șomaj tehnic, se consideră venit asimilat salariului și intră în baza de calcul a indemnizaţiilor reglementate de art. 19 alin. 1) din Legea nr. 346/2002 republicată, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare.
Cine îmi plătește indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă, dacă angajatorul meu și-a suspendat temporar activitatea și va intra în faliment?
În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă produs/a unei boli profesionale declarate anterior ivirii acestor situaţii, se face de către casa teritorială de pensii pe raza căreia îşi are sediul social angajatorul sau casa teritorială de pensii pe raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, pe baza certificatelor de concediu medical emise în continuare. Acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să păstreze codul de diagnostic, codul de indemnizație de asigurări sociale și baza de calcul inițială a acestui tip de indemnizație.
Cum mi se stabilește baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă, dacă am avut un accident de muncă în prima zi de activitate?
În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie câştigul lunar brut stabilit pentru prima lună de activitate, iar media zilnică se determina prin raportarea acestui venit la numărul de zile lucrătoare din acea lună.
Cum se acordă compensația pentru atingerea integrității în cazul a două sau mai multe boli profesionale declarate?
În cazul asiguratului care, în momentul expertizării are mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă o singură dată.
Pentru o afecțiune cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională, pot beneficia de cură balneoclimaterică/bilet de tratament balnear?
Pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă asiguraţii beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asigurătorului, în funcţie de natura şi de diagnosticul bolii.
Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii.
Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear se aprobă anual de CNPP.
Persoanele care beneficiază de cure balneoclimaterice sau bilet de tratament, dar pentru care nu se mai recomandă programe individuale de recuperare conform prevederilor legale în vigoare, biletele de tratament se acordă în baza unei recomandări medicale emisă de medicul curant.
Cum pot beneficia de un dispozitiv medical pentru corectarea şi recuperarea deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională?
Dispozitivele medicale, recomandate de medicul curant în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, se acordă la cererea persoanei asigurate. Cererea se depune la casa teritorială de pensii din raza administrativ-teritorială de domiciliu. Dispozitivele medicale sunt asigurate de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă și sunt cele stabilite în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat anual prin Hotărâre a Guvernului.
Dacă am suferit un accident de muncă sau am declarată o boală profesională, pot beneficia de compensație pentru atingerea integrității?
Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii sau persoanele care au avut calitatea de asigurat conform prevederilor prezentei legi şi care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, au rămas cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%, exclusiv persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate.
Compensaţia se acordă la solicitarea persoanei îndreptăţite, pe baza deciziei medicului asigurătorului.
Compensaţia pentru atingerea integrităţii reprezintă o sumă fixă în bani şi se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptăţit asiguratul, şi nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată la data confirmării caracterului profesional al accidentului sau al bolii.
În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se acordă despăgubire în caz de deces și care este cuantumul acesteia? Cine este persoana îndreptățită să revendice acest drept?
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
În caz de accident de muncă sau boală profesională, pot beneficia de pensie de invaliditate?
Persoanele asigurate care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale pot beneficia de pensie de invaliditate, la cerere. Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă/boală profesională se realizează în conformitate cu procedura stabilită de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
În cazul decesului unei persoane asigurate ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, cine poate beneficia de pensie de urmaș?
Pensia de urmaş se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei din sistemul public de pensii şi se acordă, la cerere, copiilor şi/sau soţului supravieţuitor, dacă decesul persoanei asigurate s-a produs din cauza unui accident de muncă/boală profesională.
Acordarea pensiei de urmaș se realizează cu respectarea condițiilor și procedurii stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Care sunt statele în care se aplică prevederile Regulamentelor Europene de coordonare a sistemelor de securitate socială?
Regulamentele Europene de coordonare a sistemelor de securitate socială se aplică în: statele membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria), în state membre ale Spaţiului Economic European – SEE (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) și Elveția.
În ce condiții beneficiază de prevederile Legii nr. 346/2002 republicată, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale un angajat român care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorului său?
Angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români au dreptul la prestaţiile şi serviciile stabilite prin Legea nr. 346/2002 în cazul în care le-a fost declarat un accident de muncă sau o boală profesională, conform legislaţiei în vigoare în România și dețin un document care atestă faptul că li se aplică legislaţia de securitate socială din România, stabilită conform Regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr.987/2009, respectiv documentul portabil A1.
Cine plătește serviciile medicale acordate într-un stat membru al Uniunii Europene/SEE/Elveția, în cazul în care un lucrător român este victima unui accident de muncă ce a avut loc în acel stat UE/SEE/Elveția?
În cazul în care faceți obiectul legislaţiei din domeniul securităţii sociale din România stabilită conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, respectiv dețineți documentul portabil A1, document care atestă faptul că rămâneți supus legislației de securitate socială din România și în perioada în care vă desfășurați activitatea în alt stat membru al UE/SEE/Elveția suferiți un accident care este declarat accident de muncă, conform legislaţiei în vigoare din România, rambursarea costului prestațiilor medicale acordate în acest caz se face de către instituția competentă de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale din România.
Cine suportă costul transportului pentru repatriere în cazul decesului unui lucrător asigurat conform prevederilor legale române în vigoare, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională?
Cheltuielile de transport pentru repatriere în cazul decesului unui lucrător asigurat conform prevederilor legale române în vigoare (deține documentul portabil A1 și are înregistrat/declarată un accident de muncă/boală profesională), ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie pentru accidente de muncă şi boli profesionale din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cine suportă costul transportului în România a lucrătorului, victimă a unui accident de muncă/boală profesională, din statul UE/SEE/Elveția, în care s-a produs accidentul de muncă/s-a agravat boala profesională?
Cheltuielile de transport, respectiv transportul medical asistat până la o instituţie spitalicească din România sau până la domiciliul victimei unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, petrecute pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene/SEE/ELveția sau al unui stat cu care România are încheiat un acord bilateral, vor fi suportate de angajatorul care a dispus deplasarea în afara graniţelor ţării a lucrătorului, victimă a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.