Baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanei asigurate care a suferit un accident de muncă la angajatorul la care a lucrat mai puțin de 6 luni, se determină ca medie a câștigurilor brute realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor în perioada cuprinsă între data începerii activității în muncă și data anterioară lunii pentru care se acordă certificatul de concediu medical, la acel angajator, nefiind necesare veniturile realizate la angajatorul anterior.

Pentru cazurile de accident de muncă/boală profesională, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte diferit faţă de indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate.

Prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi ale Ordonanţei de urgenţă nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, nu modifică baza de calcul a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca urmare a unui accident de muncă/boală profesională.

Astfel, indemnizația de care beneficiază salariații în perioada de suspendare a contractului individual de muncă în temeiul art. 52 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv indemnizația pentru șomaj tehnic, se consideră venit asimilat salariului și intră în baza de calcul a indemnizaţiilor reglementate de art. 19 alin. 1) din Legea nr. 346/2002 republicată, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă produs / a unei boli profesionale declarate anterior ivirii acestor situaţii, se face de către casa teritoria de pensii pe raza căreia îşi are sediul social angajator sau casa teritorială de pensii pe raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, pe baza certificatelor de concediu medical emise în continuare. Acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să păstreze codul de diagnostic, codul de indemnizație de asigurări sociale și baza de calcul inițială a acestui tip de indemnizație.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie câştigul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate.

Persoana asigurată are dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, respectiv cure balneoclimaterice. Curele balneoclimaterice includ biletele pentru tratamentul balnear care se acordă pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă.

Pentru a beneficia de bilet de tratament balnear, persoana asigurată trebuie să depună o cerere la casa teritorială de pensii din raza administrativ-teritorială de domiciliu, însoțită de programul individual de recuperare, stabilit de medicul expert. Costul acestor prestații se suportă integral de sistemul de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale.

Dispozitivele medicale, recomandate de medicul curant în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, se acordă la cererea persoanei asigurate. Cererea  se depune la casa teritorială de pensii din raza administrativ-teritorială de domiciliu. Dispozitivele medicale sunt asigurate de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă și sunt cele stabilite în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat anual prin Hotărâre a Guvernului.

Compensația pentru atingerea integrității se acordă, la cerere, asiguraţilor sau persoanelor care au avut calitatea de asigurat conform prevederilor Legii nr. 346/2002 şi care au rămas cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%, exclusiv persoanelor care beneficiază de pensie de invaliditate. Gradul de reducere a capacității de muncă se stabilește prin decizie  de către medicul expert din casa teritorială de pensii.

Pentru a beneficia de această prestație, cererea se depune la casa teritorială de pensii, din raza administrativ-teritorială de domiciliu, în termenul de prescripție de 3 ani de la data confirmării accidentului de muncă sau de la data declarării bolii profesionale.

În cazul asiguratului care, în momentul expertizării are mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă o singură dată.

Beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Persoanele asigurate care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale pot beneficia de pensie de invaliditate, la cerere. Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de muncă/boală profesională se realizează în conformitate cu procedura stabilită de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Pensia de urmaş  se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei din sistemul public de pensii şi se  acordă, la cerere, copiilor şi/sau soţului supravieţuitor, sau persoanelor îndreptățite în condițiile dreptului comun, dacă decesul persoanei asigurate s-a produs din cauza unui accident de muncă/boală profesională.

Acordarea pensiei de urmaș se realizează cu respectarea condițiilor și procedurii stabilite de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Regulamentele Europene de coordonare a sistemelor de securitate socială se aplică în: statele Uniunii Europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria), în state membre ale Spaţiului Economic European – SEE (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) și în Confederația Elvețiană.

Angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români au dreptul la prestaţiile şi serviciile stabilite prin Legea nr. 346/2002  în cazul în care le-a fost declarat un accident de muncă sau o boală profesională, conform legislaţiei în vigoare în România și dețin un document care atestă faptul că li se aplică legislaţia de securitate socială din România, stabilită conform Regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004.

În cazul în care faceți obiectul legislaţiei din domeniul securităţii sociale din România stabilită conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, respectiv dețineți un document care atestă că rămâneți supus legislației de securitate socială din România și în perioada în care vă desfășurați activitatea în alt stat membru al UE/SEE/Confederația Elvețiană şi accidentul suferit de dvs. este declarat accident de muncă, conform legislaţiei în vigoare din România, plata serviciilor medicale acordate în acest caz se face de către instituția competentă de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Rambursarea prestațiilor medicale acordate în acest caz se face între instituțiile de securitate socială din cele două state.

Cheltuielile de transport pentru repatriere în cazul decesului unui lucrător asigurat conform prevederilor legale române în vigoare, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie pentru accidente de muncă şi boli profesionale din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile de transport, respectiv transportul medical asistat până la o instituţie spitalicească din România sau până la domiciliul victimei unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, petrecute pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau al unui stat cu care România are încheiat un acord bilateral, vor fi suportate de angajatorul care a dispus deplasarea în afara graniţelor ţării a lucrătorului, victimă a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Dacă aţi desfăşurat o activitate în mai multe ţări din UE, SEE sau Confederația Elveţiană, iar această activitate s-ar putea afla la originea bolii profesionale de care suferiţi, puteţi solicita indemnizaţii doar în ţara în care aţi fost expus riscului ultima dată.